Osteoporoza - o boală sistemică progresivă

Osteoporoza este o boală sistemică progresivă care se manifestă prin scăderea masei osoase şi subţierea microstructurii ţesutului osos.

Consecinţele osteoporozei pot fi printre altele fragilitatea accentuată a oaselor, dar se poate manifesta şi prin dureri care afectează ţesuturile apropiate, de exemplu articulaţiile, muşchii sau 

chiar ligamentele. Din punctul de vedere al tipurilor, putem deosebi mai multe tipuri de osteoporoză, cea localizată – care poate apărea de exemplu în locurile unde s-au produs fracturi, respectiv cea generalizată. Originea celei din urmă este necunoscută, tocmai de aceea se numeşte şi osteoporoză idiopatică (şi anume nu se pot stabili relaţii cu o altă boală). Pe lângă cele deja amintite, mai există şi osteoporoză secundară, care se poate dezvolta în paralel cu alte afecţiuni diferite, precum îmbolnăvirea ficatului, a rinichilor, a sistemului digestiv sau poate fi declanşată de imobilizarea pe termen lung, tulburările hormonale sau eventual de medicamente precum corticoizii, sau chiar de tumoare.

Osteoporoza apare în mod caracteristic şi în mod special în cazul femeilor, în principal în rândul generaţiei de peste 65 de ani. Dacă ţesutul osos nu este afectat de vreo afecţiune, atunci după copilărie şi până la vârsta de 50 de ani masa osoasă rămâne omogenă şi stabilă. După vârsta de 50 de ani, însă chiar şi înainte de apariţia menopauzei, rarefierea ţesutului osos se poate accelera în cazul femeilor. Acest proces se poate intensifica în mod semnificativ după ce nivelul de estrogen din corp va scădea.

Osteoporoza se poate diagnostica în primul rând prin măsurarea densităţii osoase. Cu ajutorul diagnosticării asistate de calculator, gradul osteoporozei se poate stabili chiar în procente. Această examinare se poate completa de altfel şi cu examinarea nivelului de calciu din sânge, care de multe ori poate atinge niveluri foarte ridicate, deoarece dizolvarea calciului din oase, apoi eliminarea acestuia din organism prin urină poate atinge în acest caz proporţii ridicate.

Tratamentul poate fi de mai multe feluri, acesta putând fi de reabilitare, dietetic şi medicamentos. În cazul tratamentului de reabilitare se utilizează îndeosebi practici care îmbunătăţesc echilibrul muşchi-oase. Din punctul de vedere al tratamentului dietetic, se recomandă în primul rând introducerea mai intensă a calciului în organism, în special prin produse lactate, în paralel cu scăderea consumului de zaharuri. Cele din urmă pot cauza neutralizarea calciului prin aciditatea produsă în organism.

Din punct de vedere farmacologic, sunt utilizate mai multe tipuri de produse de calciu, sau chiar biofosfaţii, care  sunt copii analogice ale pirofosfaţilor produşi artificial prin proceduri chimice, şi care influenţează metabolismul ţesutului osos. Pot inhiba absorbţia masei osoase produsă de celulele numite osteoclaste (care joacă un rol în absorbţia osoasă), respectiv limitează integrarea lor în oase. Acest tip de medicamente reduc şi producerea anumitor citochine, care au efect asupra masei osoase. Biofosfaţii sunt utilizaţi în primul rând în cazul osteoporozei cauzate de cancerul osos. Calcitonina este un material propriu de tip hormonal al organismului, care poate influenţa activitatea osteoclastelor, în acelaşi timp având şi un efect analgezic. Ea poate fi utilizată sub forma de injecţie, sau chiar spray nazal. Se administrează de asemenea şi vitamina D, care este importantă din punctul de vedere al asimilării calciului, fosforului şi a fluorului în organism. Din păcate, profilaxia primară nu poate fi aplicată aici.

Osteoporoza secundară este legată în principal de modificările survenite în activităţile fizice, în stilul de viaţă şi în special în modul de trai.  În cele ce urmează să ne uităm însă la această boală din punctul de vedere al detoxifierii şi al tratamentului întregului corp. La o vârstă mai înaintată rarefierea ţesutului osos se va produce de regulă. La acest lucru contribuie un rând întreg de factori, în special cei de tip hormonal. Dacă însă procesul de osteoporoză se accelerează în mod semnificativ şi devine progresiv, atunci trebuie să ne aşteptăm în special la prezenţa toxinelor care sunt prezente în diferite structuri ale organismului şi joacă un rol important în calitatea ţesutului osos.

Pe primul loc se află însuşi ţesutul osos. Ne străduim să îndepărtăm atât din masa osoasă cât şi din medulla ossium (măduva osoasă) focarele de infecţie prezente în ţesutul osos cu ajutorul preparatului OsteoDren, iar preparatul Imun conţine şi el substanţele active necesare. Cheia principală pentru eliminarea focarelor prezente în os o reprezintă periostul (periosteum). Însă în ţesutul osos pot exista şi alte toxine, în special metale toxice. Din punctul de vedere al osului, un metal greu specific este plumbul, însă în afară de acesta pot fi prezente şi alte tipuri de metale grele. În mod clar se pot identifica în os şi elemente radioactive cât şi substanţe chimice.

Metabolismul calciului este reglat în principal de parathormon (PTH), hormon secretat de glandele paratiroide sau glandula parathyroidea. Acestea pot fi influenţate de focare la fel ca celelalte ţesuturi. Focarele pot fi eliminate cu ajutorul preparatului ThyreoDren. Însă metabolismul calciului are şi un alt aspect care va fi tratat cu preparatul Metabol.

În varianta progresivă eventual malignă a osteoporozei, funcţionarea autoimunităţii joacă un rol – în acest caz încep să se producă fracturi la nivelul oaselor lungi şi ale vertebrelor – care în esenţă este o problemă a imunităţii. În acest caz sistemul imunitar se întoarce împotriva şi atacă propriul ţesut osos al organismului, provocând un fel de inflamaţie, iar în consecinţă cauzează transformări în masa osoasă. Problema conturată mai sus poate fi tratată cu preparatele Cranium, Gli-Glu şi Metabol.

De asemenea, şi starea hormonală are efect asupra osteoporozei, fiind un proces reglat de hipofiză. Hormonii sexuali sunt secretaţi şi de glandele suprarenale. Tocmai aceste glande suprarenale sunt cele care pot fi influenţate semnificativ de efectul stresului, astfel detoxifierea psihicului se consideră a fi un tratament adiţional al osteoporozei.

Preparatele Emoce, Nodegen şi Streson pot influenţa pozitiv pe termen lung afecţiunea sus-amintită. În cazul osteoporozei joacă un rol particular antibioticele omniprezente, deoarece acestea sunt considerate substanţe genotoxice importante.

Problemele sistemului genetic, respectiv contaminarea cu antibiotice a oricărui sistem al organismului pot fi cauze importante ale apariţiei osteoporozei, respectiv ale dezvoltării ulterioare a bolii. Tocmai de aceea, utilizăm preparatul ATB în mod regulat.

La detoxifierea oaselor, tratamentul raţional şi sofisticat al osteoporozei are un efect fundamental şi asupra progresivităţii, care este considerată un fenomen de bază în cazul acestei boli sistemice. Detoxifierea însă are în ansamblu un efect pozitiv asupra întregii stări a pacientului – deoarece odată cu dispariţia fatigabilităţii pacientul se va simţi mai bine, va putea face mai multă mişcare şi va avea în general mai multă energie, lucruri care pot aduce schimbări şi în nutriţia sa.

Trebuie să ţinem cont şi de sentimente, care pot influenţa omul mult mai mult decât raţiunea, tocmai de aceea de multe ori nu vom reuşi să ne schimbăm modul de viaţă în ciuda tuturor eforturilor dacă acest lucru nu este ghidat de un program emoţional corespunzător.

Fiind un mineral – calciul este elementul cel mai răspândit pe Pământ, în fond poate fi descoperit oriunde. Problema nu este deci găsirea calciului ci faptul dacă ar trebui să-l excludem din alimentaţia noastră. Deoarece acest lucru ar fi imposibil. De obicei, la întrebarea pacienţilor mei de gen feminin – care de regulă mă întreabă ce s-ar întâmpla cu ele dacă ar reduce sau ar exclude lactatele din alimentaţia lor – obişnuiesc să răspund să întrebe la o grădină zoologică din ce îşi suplimentează necesarul lor de calciu elefanţii, gorilele, girafele şi alte mamifere. Alimentaţia acestor animale este destul de unilaterală, de obicei ele consumând doar frunze, fructe sau legume. În acelaşi timp scheletul lor este mult mai colosal decât cel al omului, astfel se poate presupune pe bună dreptate că pentru configuraţia lor osoasă au nevoie de asimilarea a mai mult calciu în organism. În plus, durata vieţii unor fiinţe nu este foarte diferită de cea a omului.

Deci nu este necesară sublinierea în mod deosebit a importanţei consumului de calciu pentru civilizaţia modernă de azi – este cu mult mai mult vorba despre faptul dacă organismul poate extrage calciul din alimentele consumate şi apoi să-l integreze în ţesuturi. Aşa cum am menţionat mai înainte, consumul exagerat de zahăr acidifiază mediul intern al organismului. Aceasta este însă o împrejurare indezirabilă pentru viaţă, tocmai de aceea un asemenea mediu acid trebuie să fie neutralizat, iar pentru acest lucru cel mai potrivit este calciul datorită capacităţii sale de legare a acizilor. Atât zahărul rafinat, cât şi eliminarea diferiţilor compuşi chimici, minerale, oligoelemente şi vitamine fac parte din obiceiurile problematice ale societăţii umane. Deoarece, în loc ca aceste elemente să fie introduse în organism prin utilizare corectă, prin procese metabolice, anumite minerale absente trebuie să fie compensate, din care face parte şi calciul.  

Pentru osteoporoză, contrar concepţiilor reprezentate de ştiinţa medicală de azi, există prevenţie. Această prevenţie constituie în principal detoxifierea ţesutului osos şi a glandelor cu secreţie internă, înlesnirea absorbţiei şi integrării mineralelor şi a vitaminelor şi nu în ultimul rând normalizarea activităţii hormonale. Detoxifierea nu doar promite aceste lucruri, dar este în stare să şi le realizeze.

 Comandati produsele Joalis în magazinul online

Fotografie:www.jurnalul.ro,www.zdrowie.dziennik.pl