Antibioticele & detoxifierea

Antibioticele & detoxifierea

Este un lucru incontestabil în zilele noastre că medicina actuală este în mod univoc dominată de antibiotice. Cel mai important rol al acestor medicamente cel mai frecvent utilizate este acela să ajute organismul uman în combaterea diferitelor infecţii.

Iniţial au fost descoperite sub forma de produse secretate de ciuperci de către Alexander Fleming, un medic britanic distins cu Premiul Nobel.Ciupercile produc antibioticele sub forma unei substanţe de protecţie prin care distrug microorganismele concurente şi măresc spaţiul vital de care dispun. Diversele ciuperci produc diferite tipuri de antibiotice. În zilele noastre însă, în baza analizei componenţei antibioticelor diverselor ciuperci, toate sunt obţinute pe cale sintetică.

                                                                                                                             

În trecut, infecţiile constituiau cele mai importante cauze de deces, acest pericol însă a fost în mod semnificativ redus de către antibiotice. Pe de altă parte, trebuie să menţionăm neapărat şi faptul că nu doar aceste medicamente erau singurele care au schimbat raportul de forţă între microorganisme şi om. În această schimbare a jucat un rol important igiena personală şi îmbunătăţirea nivelului salubrităţii publice, care în mod evident a redus în mod semnificativ frecvenţa infecţiilor apărute în mediul nostru. Pe urmă, igiena alimentară a redus în mod decisiv riscul apariţiei afecţiunilor diareice –deoarece cu câteva sute de ani în urmă, doar datorită infecţiilor intestinale, fiecare al treilea copil a decedat. Anumite infecţii pot fi controlate prin vaccinare. Bolile teribile, precum dizenteria sau holera, au pierdut din gravitatea lor, caracteristică pentru evul mediu, mai mult, populaţia şobolanilor responsabili pentru răspândirea acestor afecţiuni poate fi acum relativşi adecvat controlată. Ei bine, până acum am adus doar laude antibioticelor însă trebuie să vorbesc un pic şi despre alte lucruri cu privire la acestea. Medicina de azi, dar în special lucrătorii din sănătate informaţi insistă asupra diminuării eficienţei antibioticelor. Nu are de ce să ne mirăm de acest lucru.

Medicii prescriu diverse antibiotice  într-o cantitate mare pacienţilor lor – iar pacienţii  de asemenea le utilizează foarte des, folosindu-le astfel de multe ori în mod neadecvat în cazul afecţiunii respective. Astfel apar în mod treptat schimbări în sistemul genetic al microorganismelor, prin urmare aceste microorganisme încep să se obişnuiască cu medicamentele şi astfel nici nu mai reacţionează la ele. Prin urmare, se poate întâmpla foarte rapid să apară un întreg rând de infecţiuni total netratabile. Această problemă este însă deocamdată în mod paradoxal tratată, în zilele noastre, prin dezvoltarea de noi şi noi antibiotice.

Noi însă, cei care ne ocupăm de detoxifiere, nu putem să uităm nici de un alt pericol creat de antibiotice – şi anume formarea reziduurilor toxice. De fapt, antibioticele pot ajunge în organismul uman nu doar prin administrarea medicamentelor, ci şi din mediul de viaţă şi prin alimente. Cea mai importantă cauză a celor amintite este că se introduc antibiotice, în scop profilactic, în furajele utilizate de marile ferme de animale. Acest fenomen poate fi întâlnit nu doar la fermele avicole, dar şi în apicultură şi creşterea bovinelor. Antibioticeleînsă pot intra în lanţul alimentar şi prin apă – deoarece tocmai în apele noastre, în acest mediu de primire, sunt eliberate prin urina şi excremente umane medicamentele provenite din consumul excesiv. În organismul copiilor diversele antibiotice intră de foarte multe ori în faza dezvoltării embrionare, prin uter, respectiv prin laptele matern în cazul sugarilor.

Situaţia este mult mai critică decât o pretind producătorii preparatelor probiotice, deoarece nu există un asemenea lactobacil care ar putea combate reziduurile antibioticelor. Reziduurile antibioticelor reprezintă deci în interpretarea noastră încărcarea organismului cu toxine şi au o consecinţă dublă asupra organismului uman. În primul rând – există antibiotice genotoxice, şi anume cele careîncarcă mediul epigenetic şi au un efect asupra funcţionării genelor, putând cauza tulburări serioase în orice funcţie a organismului. În privinţa efectului lor, antibioticele pot fi cauzele provocatoare ale unor boli foarte grave, iar acesta este în mod exact rezultatul tulburării funcţiilor genetice. Astfel, pot apărea diferite afecţiuni nervoase, oncologice, psihice sau autoimune.

În al doilea rând – antibioticele contribuie la dezvoltarea fungilor în organism.Aici nu mă refer în primul rând la faptul că de exemplu consumul excesiv de antibiotice ar creşte riscul îmbolnăvirii micotice a zonei genitale feminine, dar mult mai mult la încărcarea micotică a organismului de origine cronică şi cauzată de reziduurile antibioticelor.

Situaţia este că la această sporire a numărului de fungimajoritatea societăţii umane reacţionează prin eczeme deja de la naştere. Este posibil ca acest lucru să fie o mare surpriză pentru unii, dar eu consider că antibioticele sunt cauzele provocatoare ale apariţiei, într-o uriaşă creştere, aeczemelorîn rândul copiilor. Această tendinţă de creştere a înregistrat o amploare relevantă în mod exact în urma răspândirii masive a antibioticelor, şi anume în anii 60 şi 70 ai secolului XX.

Cum este posibil ca copii să se nască deja cu această problemă?

Explicaţia este că organismul mamei poartă deja reziduurile antibioticelor, respectiv şi ea se confruntă foarte des cu diferite infecţii micotice, drept consecinţă încărcarea micotică este transmisă în organismul embrionului, care se naşte deja cu această încărcare micotică.

În cazul eczemei, fungii nu atacă direct pielea, ci încep să se dezvolte în sistemul limfatic, şi substanţele toxice produse în acest fel sunt eliminate prin piele, acest lucru poate fi observat în special în cazul copiilor mici, deoarece pielea bebeluşilor este foarte fină şi sensibilă. Dacă acest fenomen este asociat şi cu o alergie, atunci apare o reacţie alergică la fungi şi la substanţele lor toxice, iar starea individului se deteriorează semnificativ. Se poate întâmpla des ca pielea deja infectată să fie suprainfectată cu alte microorganisme, prin care apare aşa numita impetiginizare, adică infectarea secundară a eczemei.

Fungii pot fi foarte des depistaţi şi în tractul intestinal, unde pot cauza balonări şi tulburări digestive. Un caz tipic al apariţiei lor în acest mediu este atunci când individul pofteşte în mod intens ceva dulce, mai mult această „dorinţă” poate lua amploarea unei dependenţe, atunci când individul nu mai poate rezista dulciurilor. De altfel, acest lucru este cauzat de faptul că fungii au nevoie de glucide pentru a se dezvolta şi astfel forţează omul să-şi compenseze nevoia de glucide.

La fel, antibioticele pot fi explicaţia inflamaţiilor vaginale cronice şi a scurgerilor vaginale. Infecţiile micotice atât ale intestinelor cât şi de origine vaginală pot avea şi alte cauze provocatoare, de exemplu tulburările metabolismului glucidic, care degradează calitatea mucoaselor.

În lupta împotriva fungilor ne ajută în primul rând preparatul VelienDren (modifica metabolismul zahărului) şi preparatul Metabex (elimina metaboliți zahărului). Produsele ajuta în cazul tulburărilor mediului epigenetic, al infecţiilor micotice intestinale, respectiv al inflamaţiilor ginecologice, şi desigur în cazul eczemelor. În mod clar, la fel şi pentru alte medicamente, sau pot chiar spune pentru orice pe lume, şi antibioticelor pot fi aduse argumente pro şi contra. Problema se ascunde însă în faptul că societatea noastră este dispusă să prezinte diferitele metode de tratament doar în mod unilateral, accentuând doar aspectele lor pozitive, iar efectele negative importante nu mai sunt luate în considerare.

Trebuie să afirmăm că datorită antibioticelor putem salva vieţi omeneşti şi ele constituie medicamente indispensabile pentru societatea modernă de azi, dar să nu uităm niciodată că reziduurile lor reprezintă un pericol pentru organismul uman, care şi cel mai prudent spus, poate fi considerat neplăcut.

Deoarece nimeni nu poate scăpa de încărcarea cu reziduurile antibioticelor, este util să includem preparatul MindDren şi preparatul ATB în detoxifierea regulată, cel puţin o dată pe an. În mod decisiv, este recomandat să-l utilizăm în urma fiecărui tratament cu antibiotice.

Articolul original: Magazinul Joalis INFO, 2007/11-12; Dr. Josef Jonas: „Antibiotika & detoxikace”;

Photo:Flickr.com,Thinkstock,